Rugați-vă pentru Gaziantep

Locuiesc în Gaziantep, un oraș de lângă granița cu Siria — un loc de întâlnire al națiunilor, poveștilor și durerilor. Pământul nostru, Turcia, poartă moștenirea Scripturii: aproape 60% dintre locurile menționate în Biblie se află în interiorul granițelor noastre. Acesta a fost odată un ținut al apostolilor și bisericilor, unde Cuvântul lui Dumnezeu s-a răspândit ca focul prin Asia Mică. Dar astăzi, peisajul s-a schimbat. Minaretele se înalță la fiecare orizont, iar turcii rămân unul dintre cele mai mari popoare neatinse din lume.

Gaziantep este cunoscut pentru căldura, mâncarea și rezistența sa. Totuși, sub suprafață, există o durere profundă. Mai mult decât jumătate de milion de refugiați sirieni acum trăiesc printre noi — familii care au fugit de război doar pentru a se confrunta cu noi dificultăți aici. Prezența lor îmi amintește zilnic că acest oraș este atât un loc de refugiu, cât și un câmp gata de recoltă. În timp ce Turcia stă între Europa și Orientul Mijlociu, Atât curenții progresului occidental, cât și cei ai tradiției islamice curg prin noi, modelând o cultură plină de tensiune și posibilități.

Cred că Dumnezeu nu a uitat Turcia. Același Duh care odinioară a străbătut Efesul și Antiohia se mișcă din nou. În Gaziantep, văd mici adunări de credincioși - turci, kurzi și sirieni - care se închină împreună, se roagă pentru vindecare și îndrăznesc să creadă că Isus poate reconstrui ceea ce războiul și religia au distrus. Rugăciunea mea este ca într-o zi să se spună din nou despre acest pământ: “Toți cei ce locuiau în Asia au auzit Cuvântul Domnului.”